LECTURA I
Dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan 4,11-18
Preaiubiţilor, dacă Dumnezeu ne-a iubit astfel, şi noi suntem datori să ne iubim unii pe alţii. ¹² Nimeni nu l-a văzut pe Dumnezeu vreodată. Dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi şi iubirea lui în noi este desăvârşită. ¹³ Prin aceasta cunoaştem că rămânem în el şi el în noi: ne-a dat din Duhul său. ¹⁴ Iar noi am văzut şi dăm mărturie că Tatăl l-a trimis pe Fiul ca mântuitor al lumii. ¹⁵ Oricine mărturiseşte că Isus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne în el şi el în Dumnezeu. ¹⁶ Noi am cunoscut şi am crezut în iubirea pe care Dumnezeu o are faţă de noi. Dumnezeu este iubire şi cine rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu, iar Dumnezeu rămâne în el. ¹⁷ Prin aceasta se desăvârşeşte iubirea în noi: să avem încredere în ziua judecăţii, căci aşa cum este el, aşa suntem şi noi în lumea aceasta. ¹⁸ În iubire nu există frică; dimpotrivă, iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica presupune pedeapsă, iar cine se teme nu este desăvârşit în iubire.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 71(72),1-2.10-11.12-13 (R.: cf. 11)
R.: Toate neamurile pământului te vor adora pe tine, Doamne.

¹ Dumnezeule, dăruieşte regelui judecăţile tale
şi înzestrează pe fiul regelui cu dreptatea ta!
² Şi el va judeca poporul tău cu dreptate
şi pe săracii tăi cu judecată. R.

¹⁰ Regii din Tarşiş şi ai insulelor vor oferi daruri,
regii din Seba şi din Saba îşi vor aduce tributul.
¹¹ Toţi regii se vor prosterna înaintea lui,
toate popoarele îl vor sluji. R.

¹² El îl va elibera pe săracul care strigă
şi pe sărmanul care nu are ajutor.
¹³ Va avea milă de cel sărac şi de cel sărman
şi va mântui sufletele sărmanilor. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. 1Tim 3,16
(Aleluia) Mărire ţie, Cristoase, propovăduit neamurilor; mărire ţie, Cristoase, crezut în lume! (Aleluia)

EVANGHELIA
L-au văzut umblând pe mare.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 6,45-52
În acel timp, după ce i-a săturat pe cei cinci mii de bărbaţi Isus i-a zorit pe discipolii săi să urce în barcă şi să meargă înaintea lui spre ţărmul de lângă Betsaida până ce el va fi dat drumul mulţimii. ⁴⁶ După ce s-a despărţit de ei, a plecat pe munte, ca să se roage. ⁴⁷ Când s-a făcut seară, barca era în mijlocul mării, iar el, singur, pe uscat. ⁴⁸ Văzându-i cum se chinuiau să vâslească, deoarece vântul le era împotrivă, pe la straja a patra din noapte, a venit la ei umblând pe mare. Şi voia să treacă pe lângă ei. ⁴⁹ Iar ei, văzându-l că umbla pe mare, au crezut că este o fantasmă şi au început să strige, ⁵⁰ căci toţi l-au văzut şi erau îngroziţi. Isus însă a vorbit îndată cu ei şi le-a spus: "Curaj! Eu sunt, nu vă temeţi!" ⁵¹ Apoi, s-a urcat la ei în barcă şi vântul a încetat; iar ei erau peste măsură de uluiţi în sine, ⁵² căci nu înţeleseseră nimic cu privire la pâini, ci inima lor era împietrită.

Cuvântul Domnului