LECTURA I
Pe cel pe care îl iubeşte, Domnul îl pedepseşte.
Citire din Scrisoarea către Evrei 12,4-7.11-15
Fraţilor, luptând contra păcatului, voi nu v-aţi împotrivit încă până la sânge ⁵ şi aţi uitat sfatul care v-a fost dat ca unor fii: "Fiul meu, nu refuza disciplina Domnului şi nu te descuraja când eşti mustrat de el! ⁶ Căci pe cel pe care îl iubeşte Domnul îl pedepseşte şi îl bate cu nuiaua pe orice fiu pe care îl primeşte!" ⁷ Ceea ce înduraţi este spre învăţătura voastră. Dumnezeu vă tratează ca pe nişte fii; căci care este fiul pe care tatăl nu-l pedepseşte? ¹¹ Orice pedeapsă nu pare să fie pe moment bucurie, ci întristare; dar mai târziu aduce, în schimb, celor care au fost încercaţi de ea, rodul dătător de pace al dreptăţii. ¹² De aceea, îndreptaţi mâinile moleşite şi genunchii fără vlagă ¹³ şi faceţi drumuri drepte pentru picioarele voastre, pentru ca cel şchiop să nu se abată, ci mai degrabă să se vindece! ¹⁴ Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţenia fără de care nimeni nu-l va vedea pe Domnul! ¹⁵ Vegheaţi ca nimănui să nu-i lipsească harul lui Dumnezeu, pentru ca nicio rădăcină de amărăciune să nu crească provocând tulburare şi prin ea să se molipsească mulţi!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 102(103),1-2.13-14.17-18a (R.: cf. 13)
R.: Domnul ne iubeşte ca un tată pe copiii săi.

¹ Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi tot ce este în mine să binecuvânteze numele său cel sfânt!
² Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi nu uita nicicând de binefacerile sale! R.

¹³ Aşa cum un tată îşi iubeşte copiii,
aşa îi iubeşte Domnul pe cei care se tem de el.
¹⁴ Căci el ştie din ce am fost plăsmuiţi
şi nu uită că suntem ţărână. R.

¹⁷ Dar îndurarea Domnului rămâne din veac şi până-n veac
peste cel care de el se teme
şi dreptatea lui peste copiii copiilor lor,
^18a peste cei care păzesc alianţa sa. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 10,27
(Aleluia) "Oile mele ascultă glasul meu, spune Domnul; eu le cunosc, iar ele mă urmează". (Aleluia)

EVANGHELIA
Un profet nu este dispreţuit decât în patria lui.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 6,1-6
În acel timp, Isus a ieşit de acolo şi a venit în locul lui natal, iar discipolii îl urmau. ² Fiind zi de sâmbătă, Isus a început să înveţe în sinagogă şi mulţi dintre cei care îl ascultau se mirau, spunând: "De unde toate acestea? Şi ce este această înţelepciune care i s-a dat şi aceste minuni care se fac prin mâinile lui? ³ Nu este oare acesta lemnarul, fiul Mariei, fratele lui Iacob, al lui Ioses, al lui Iuda şi Simon? Şi surorile lui nu sunt oare aici, la noi?" Şi se scandalizau de el. ⁴ Dar Isus le-a zis: "Un profet nu este dispreţuit decât în patria lui, printre rudele sale şi în casa lui". ⁵ Şi nu a putut face acolo nicio minune, decât doar şi-a pus mâinile peste câţiva bolnavi şi i-a vindecat. ⁶ Şi se mira de necredinţa lor. Apoi, cutreiera satele din jur învăţând.

Cuvântul Domnului