LECTURA I
Nimic nu-i mai de preţ decât un prieten credincios.
Citire din cartea lui Ben Sirah 6,5-17
Vorba dulce va înmulţi prietenii şi limba plăcută va mări afecţiunea. Să fie mulţi cei care trăiesc în pace cu tine, dar sfetnicii tăi, unul dintr-o mie! ⁷ Dacă e să-ţi dobândeşti un prieten, dobândeşte-l prin încercare şi nu te încrede repede în el! ⁸ Căci există prieten în timpul lui potrivit, dar nu rămâne aproape în ziua strâmtorării tale. ⁹ Există prieten care se schimbă în duşman şi dezvăluie conflictul spre jignirea ta. ¹⁰ Există prieten tovarăş la mese, dar nu rămâne aproape în ziua strâmtorării tale. ¹¹ În cele bune ale tale, va fi ca tine şi va vorbi cu îndrăzneală slujitorilor tăi. ¹² Dacă vei fi umilit, va fi împotriva ta şi de la faţa ta se va ascunde. ¹³ Îndepărtează-te de duşmanii tăi şi fii atent cu prietenii tăi! ¹⁴ Prietenul fidel este o protecţie puternică; cine-l găseşte a găsit o comoară. ¹⁵ Nu este schimb pentru prietenul fidel şi nu este măsură pentru valoarea lui. ¹⁶ Prietenul fidel este leac pentru viaţă; cei care se tem de Domnul îl vor găsi. ¹⁷ Cel care se teme de Domnul îşi întăreşte prietenia, căci după cum este el, aşa va fi şi aproapele lui.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 118(119),12 şi 16.18 şi 27.34-35 (R.: 35a)
R.: Călăuzeşte-mă, Doamne, pe calea poruncilor tale!

¹² Binecuvântat eşti, Doamne;
învaţă-mă hotărârile tale!
¹⁶ Hotărârile tale sunt desfătarea mea
şi nu voi uita cuvântul tău. R.

¹⁸ Deschide-mi ochii ca să văd
faptele minunate ale legii tale!
²⁷ Fă-mă să înţeleg calea orânduirilor tale
şi voi cugeta la faptele tale minunate! R.

³⁴ Fă-mă să pricep, ca să păzesc legea ta,
şi o voi păzi din toată inima!
³⁵ Călăuzeşte-mă pe calea poruncilor tale,
căci pe ea mi-am găsit plăcerea! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. In 17,17ba
(Aleluia) Cuvântul tău, Doamne, este adevărul. Consacră-ne în adevăr! (Aleluia)

EVANGHELIA
Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 10,1-12
În acel timp, Isus, ridicându-se de acolo, a plecat în ţinuturile Iudeii, dincolo de Iordan, iar mulţimile au venit împreună din nou în jurul lui. Şi iarăşi, după cum îi era obiceiul, le învăţa. ² Atunci s-au apropiat fariseii şi, ca să-l pună la încercare, îl întrebau dacă îi este permis unui bărbat să-şi lase femeia. ³ Isus, răspunzând, le-a zis: "Ce v-a poruncit Moise?" ⁴ I-au spus: "Moise a permis să scrie un act de despărţire şi s-o lase". ⁵ Isus le-a spus: "Din cauza împietririi inimii voastre v-a scris porunca aceasta. ⁶ Însă, de la începutul creaţiei, Dumnezeu «i-a făcut bărbat şi femeie; ⁷ de aceea omul îşi va părăsi tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui ⁸ şi cei doi vor fi un singur trup», astfel încât nu vor mai fi doi, ci un singur trup. ⁹ Prin urmare, ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!" ¹⁰ Acasă, discipolii l-au întrebat din nou despre aceasta. ¹¹ El le-a spus: "Oricine îşi lasă femeia şi se căsătoreşte cu alta, comite adulter cu ea. ¹² Şi dacă ea, lăsându-şi bărbatul, se căsătoreşte cu un altul, comite adulter".

Cuvântul Domnului