LECTURA I
Ceea ce am, aceea îţi dau: în numele lui Isus Cristos Nazarineanul, ridică-te şi umblă!
Citire din Faptele Apostolilor 3,1-10
În zilele acelea, Petru şi Ioan urcau la templu pentru rugăciunea de la ceasul al nouălea. ² Atunci era dus un om, olog din naştere, pe care îl puneau în fiecare zi la poarta templului, numită "Cea Frumoasă", ca să ceară pomană de la cei care intrau în templu. ³ Văzându-i pe Petru şi pe Ioan care aveau de gând să intre în templu, el le-a cerut să-i dea de pomană. ⁴ Petru şi-a aţintit privirea asupra lui şi, împreună cu Ioan, i-a zis: "Uită-te la noi!" ⁵ El i-a privit cu atenţie, aşteptând să primească ceva de la ei. ⁶ Dar Petru i-a zis: "Argint şi aur nu am, însă ceea ce am, aceea îţi dau: în numele lui Isus Cristos Nazarineanul, ridică-te şi umblă!" ⁷ Şi, prinzându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat. Îndată i s-au întărit picioarele şi gleznele ⁸ şi, sărind în picioare, a început să umble. A intrat cu ei în templu umblând, sărind şi lăudându-l pe Dumnezeu. ⁹ Tot poporul l-a văzut umblând şi lăudându-l pe Dumnezeu ¹⁰ şi l-au recunoscut: el era acela care şedea la Poarta cea Frumoasă a templului ca să ceară pomană. Au fost cuprinşi de teamă şi uimire pentru cele ce i se întâmplaseră.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 104(105),1-2.3-4.6-7.8-9 (R.: 3b)
R.: Să se bucure inima celor care îl caută pe Domnul!
sau:
Aleluia.

¹ Lăudaţi-l pe Domnul, invocaţi numele lui!
Faceţi cunoscute printre popoare faptele sale minunate!
² Cântaţi-i, cântaţi psalmi!
Meditaţi la toate minunile sale! R.

³ Lăudaţi-vă cu numele lui cel sfânt!
Să se bucure inima celor care îl caută pe Domnul!
⁴ Căutaţi-l pe Domnul şi ajutorul lui,
căutaţi întotdeauna faţa lui! R.

⁶ Voi, descendenţii lui Abraham, slujitorul lui,
voi, copiii lui Iacob, aleşii lui!
⁷ El, Domnul, este Dumnezeul nostru;
judecăţile lui sunt lege pentru tot pământul. R.

⁸ El îşi aduce aminte totdeauna de alianţa sa,
de cuvântul pe care l-a dat pentru o mie de generaţii,
⁹ de alianţa pe care a încheiat-o cu Abraham,
de jurământul pe care l-a făcut lui Isaac. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Ps 117(118),24
(Aleluia) Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim în ea! (Aleluia)

EVANGHELIA
L-au recunoscut la frângerea pâinii.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 24,13-35
În aceeaşi zi, prima a săptămânii, iată că doi dintre discipolii lui Isus se duceau spre un sat al cărui nume era Emaus, care era cam la şaizeci de stadii de Ierusalim. ¹⁴ Aceştia vorbeau între ei despre toate cele întâmplate. ¹⁵ Pe când vorbeau şi se întrebau, Isus însuşi, apropiindu-se, mergea împreună cu ei. ¹⁶ Dar ochii lor erau ţinuţi să nu-l recunoască. ¹⁷ El le-a spus: "Ce înseamnă aceste cuvinte pe care le schimbaţi între voi pe drum?" Ei s-au oprit trişti. ¹⁸ Unul dintre ei, numit Cleopa, răspunzând, i-a spus: "Numai tu eşti străin în Ierusalim şi nu ştii cele petrecute în zilele acestea?" ¹⁹ El le-a zis: "Ce anume?" Ei au spus: "Cele despre Isus Nazarineanul, care era profet puternic în faptă şi cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor. ²⁰ Cum arhiereii şi conducătorii noştri l-au dat să fie condamnat la moarte şi l-au răstignit. ²¹ Noi speram că el este cel care trebuia să elibereze Israelul; dar, cu toate acestea, iată, este a treia zi de când s-au petrecut aceste lucruri! ²² Ba mai mult, unele femei dintr-ale noastre ne-au uimit. Fuseseră la mormânt dis-de-dimineaţă ²³ şi, negăsind trupul lui, au venit spunând că au avut vedenii cu îngeri care spun că el este viu. ²⁴ Unii dintre cei care sunt cu noi au mers şi ei la mormânt şi au găsit aşa cum au spus femeile, dar pe el nu l-au văzut". ²⁵ Atunci le-a spus: "O, nepricepuţilor şi greoi de inimă în a crede toate cele spuse de profeţi! ²⁶ Oare nu trebuia Cristos să sufere acestea şi să intre în gloria sa?" ²⁷ Şi, începând de la Moise şi toţi profeţii, le-a explicat din toate Scripturile cele referitoare la el. ²⁸ Când s-au apropiat de satul spre care mergeau, el s-a făcut că merge mai departe. ²⁹ Dar ei l-au îndemnat insistent: "Rămâi cu noi, pentru că este seară şi ziua e de acum pe sfârşite!" Atunci a intrat să rămână cu ei. ³⁰ Şi, pe când stătea la masă cu ei, luând pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o şi le-a dat-o lor. ³¹ Atunci li s-au deschis ochii şi l-au recunoscut, dar el s-a făcut nevăzut dinaintea lor. ³² Iar ei spuneau unul către altul: "Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum şi ne explica Scripturile?" ³³ Şi, ridicându-se în acelaşi ceas, s-au întors la Ierusalim. I-au găsit adunaţi pe cei unsprezece şi pe cei care erau cu ei, ³⁴ care le-au zis: "Domnul a înviat într-adevăr şi s-a arătat lui Simon". ³⁵ Iar ei le-au povestit cele de pe drum şi cum a fost recunoscut de ei la frângerea pâinii.

Cuvântul Domnului