Duminică, 18 Mai 2025
† DUMINICA a 5-a a Paştelui
Ss. Ioan I, pp. m.; Alexandra, Claudia şi îns., m.
Lecturi: Fap 14,21b-27; Ps 144; Ap 21,1-5a; In 13,31-33a.34-35
Culoare: alb
Psaltire: I
Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefaţă pentru Paşti (II, III, IV sau V)
Au adunat comunitatea şi au relatat tot ceea ce făcuse Dumnezeu cu ei.
Voi binecuvânta în veci numele tău, Doamne, Dumnezeul meu! (sau Aleluia.)
El va şterge orice lacrimă din ochii lor.
Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii.
Paul şi Barnaba îi îndemnau pe discipolii Domnului să rămână statornici, în ciuda încercărilor. Apostolul Ioan contemplă Biserica, mireasa lui Cristos, în splendoarea gloriei eterne, unde va dispărea orice suferinţă şi orice întristare. Acesta este ţelul la care se ajunge mergând pe urmele apostolilor, care au fondat primele comunităţi creştine, propunând un mod nou de a trăi. Pe când Iuda îl trăda, Isus spune: "Acum Fiul Omului a fost preamărit, iar prin el a fost preamărit Dumnezeu". Desigur, nu este răutatea oamenilor cea care îl glorifică pe Dumnezeu, ci abandonarea totală a lui Isus. Nu din întâmplare Isus lasă ca testament porunca iubirii, care îi caracterizează pe adevăraţii creştini: "A-i iubi pe alţii precum el ne-a iubit pe noi. Din aceasta vor cunoaşte toţi că suntem ucenicii lui".