Vineri, 25 Iulie 2025
SF. IACOB, ap.
Ss. Valentina, fc. m.; Cristofor, m.
Lecturi: 2Cor 4,7-15; Ps 125; Mt 20,20-28
Culoare: roşu
Psaltire: P
Liturghie proprie, Gloria, prefaţă pentru apostoli
Purtăm în trupul nostru moartea lui Isus.
Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu strigăte de bucurie.
Potirul meu îl veţi bea.
Iacob cel Mare a fost, împreună cu Ioan, fratele său, şi cu Simon Petru, martorul transfigurării şi al agoniei lui Isus. S-a născut la Betsaida, ca fiu al lui Zebedeu. Domnul, care i-a supranumit pe Iacob şi pe fratele său "fiii tunetului", fără îndoială, a voit să descopere acestor inimi înflăcărate pe ce cale se ajunge la adevărata slavă, pentru a-i elibera de orice ambiţie care ar compromite apostolatul lor. Pe calea astfel trasată, Iacob îl urmează cu fidelitate pe Învăţătorul său; el a fost primul dintre cei 12 care a murit martir, decapitat de Irod Agripa pe la anul 42 (cf. Fap 12,2). Este cinstit mai ales la Compostella (Spania), unde se află vestita biserică închinată lui.